in the future - u will be able to do some more stuff here,,,!! like pat catgirl- i mean um yeah... for now u can only see others's posts :c
Primesc multe intrebari legate de antrenamentul meu, asta am pus pe instagram ieri la story si multi au apreciat.
Am facut push pull legs upper lower timp de aproape 2 ani, dar am decis recent sa schimb rutina pentru ca devenise repetitiva si am nevoie de provocari noi pentru a gasi antrenamentele distractive.
La noua rutina marele avantaj e ca se pot face multe superseturi (ex 1 piept+1 spate) si astfel durata antrenamentului scade, dar musculatura e stimulata foarte bine.
Ce parere aveti? Voi cum va antrenati?
P.S. Posibil sa ma reapuc si de video-uri din sala incepand cu sfarsitul lunii August.
182 - 27
Cam asa ar trebui sa aratati la sfarsitul ultimului set din fiecare exercitiu daca chiar vreti sa va dezvoltati. Antrenamentul trebuie sa stimuleze musculatura, nu sa o incalzeasca.
www.instagram.com/andupreda
#pushyourlimits
495 - 23
✍️Follow instagram @andupreda pentru mai multă informație nutrițională.
😴Asigurați-vă că dormiți 7-9 ore (adulți)/ 8-10 (adolescenți). Faptul că nu dormi suficient poate provoca tot felul de probleme fiziologice.
🛌Știați că poate avea un impact negativ asupra abilitătii dumneavoastră de a pierde grăsime?
🧠Lipsa somnului are un impact asupra creierului și a hormonilor. Creșterea grelinei și scăderea leptinei vă face mai infometați și nu mai puteți recunoaște când sunteți plini.
🤕Acest lucru asociat cu creșterea nivelului de cortizol și cu nivelul scăzut de activitate a cortexului frontal duce la o decizii necorespunzătoare-inclusiv luarea deciziilor cu privire la ceea ce trebuie să mănancati și dacă trebuie sau nu să faceți efort fizic [1,2,3,4].
Referinte:
1-Beccuti, G. and Pannain, S. (2011). Sleep and obesity. Current Opinion in Clinical Nutrition and Metabolic Care, 14(4), pp.402-412.
2-Morin, V., Hozer, F. and Costemale-Lacoste, J. (2018). The effects of ghrelin on sleep, appetite, and memory, and its possible role in depression: A review of the literature. L'Encéphale, 44(3), pp.256-263.
3-Pistollato, F., Sumalla Cano, S., Elio, I., Masias Vergara, M., Giampieri, F. and Battino, M. (2016). Associations between Sleep, Cortisol Regulation, and Diet: Possible Implications for the Risk of Alzheimer Disease. Advances in Nutrition: An International Review Journal, 7(4), pp.679-689.
4-Hirotsu, C., Tufik, S. and Andersen, M. (2015). Interactions between sleep, stress, and metabolism: From physiological to pathological conditions. Sleep Science, 8(3), pp.143-152.
92 - 9
Nu am foarte mult timp sa fac video-uri, dar pe instagram la story raspund foarte des la intrebarile voastre. Aruncati o privire la instagram-ul meu “andupreda”.
Am si un folder numit Q/A unde salvez multe raspunsuri care ar putea sa va ajute.
Ne vedem in video-ul urmator. Sper sa va fie de folos🙌
P.S. In poza asta sunt la locul de munca👨🔬
158 - 11
Am o perioada destul de incarcata, de asta nu am mai postat nimic, dar revin🤗. Incerc totusi sa raman activ pe instagram/facebook.
👩🏻💻În medie, femeile au cu 6 până la 11% mai multă grăsime pe corp și o depozitează diferit față de bărbați [1]. Această diferență e creață de hormonii sexuali. De exemplu, estrogenul are un aport uriaș în diferența dintre sexe pentru că influențează sensibilitatea la insulină și prin urmare distribuția grăsimii [2].
🥗Din acest motiv chit că femeile în general consumă mai puțină energie din mâncare decât bărbații, ele vor depozita energia mult mai ușor sub formă de grăsime.
💪Bărbații în general depozitează ușor grăsimea în partea superioară a corpului, pe când femeile depozitează grăsimea în partea inferioară🍑.
👶🏻Procentul ridicat de grăsime e un avantaj evolutiv, datorită posibilității de sarcină, grăsimea fiind energie depozitată [3]. Dezvoltarea embrionului necesită energie, iar un procent scăzut de grăsime poate crea probleme serioase. De asta e mai dificil pentru femei să ajungă la un procent de grăsime foarte scăzut. Din punct de vedere evolutiv nu e sănătos.
✋Totuși, un procent de grăsime ridicat (32%>) e de asemenea dăunător și poate duce la infertilitate, risk crescut de osteoporoză, diabet, sindrom metabolic și boli cardiovasculare [4].
👍Un procent de grăsime ideal pentru femei e situat între 20-25%.
👎Un procent periculos și chiar fatal e în jur de 13%.
Referinte:
1-Garaulet M, Pérex-Llamas F, Fuente T, Zamora S, Tebar FJ
Eur J Endocrinol. 2000 Nov; 143(5):657-66.
2-D'Eon TM, Souza SC, Aronovitz M, Obin MS, Fried SK, Greenberg AS
J Biol Chem. 2005 Oct 28; 280(43):35983-91.
3-Wells JC
Best Pract Res Clin Endocrinol Metab. 2007 Sep; 21(3):415-30.
4-Ozcan Dag, Z. and Dilbaz, B. (2015). Impact of obesity on infertility in women. Journal of the Turkish German Gynecological Association, 16(2), pp.111-117.
59 - 6
Nu vreau sa va rapesc din timp, dar daca aveti 5 minute la dispozitie si peste varsta de 16 ani, as aprecia daca m-ati ajuta cu acest chestionar: www.surveymonkey.co.uk/r/UoNandupreda
Puteti sa il accesati de pe toate platformele. E foarte usor de completat si chiar ma ajuta.
Va multumesc!
45 - 12
Pe instagram am exemple cu mine video la urmatoarele procente de grasime: 8-9%; 10%; 12%; 15%. Trebuie sa dati swipe la stanga pentru a le vedea🤗.
Pentru mai multe postări asemănătoare, vizitați pagina mea de instagram: www.instagram.com/andupreda/
66 - 12
Pentru mai multe postări asemănătoare, vizitați pagina mea de instagram: www.instagram.com/andupreda/🤔E posibil să transformi grăsimea în mușchi? Un mit de la sală.🤓
🔬Dați-mi voie să vă aduc aminte că sunt două țesuturi total diferite, făcute din celule cu funcții total diferite, iar acest mit care spune că poți să îți transformi grăsimea în mușchi e GREȘIT.❌
Schimbările estetice care apar atunci când mergi la sală nu sunt un rezultat al acestei “transformari”, ci mai de grabă al scăderii sau creșterii celor două tipuri de țesuturi📊.
🔎Chit că în multe studii există participanți care cresc în masă musculară în timp ce au o scădere a țesutului adipos (grăsime) [1,2,3], acest proces nu e rezultatul transformării grăsimii în țesut muscular💪.
🔎Țesutul adipos e un organ metabolic dinamic, fiind locul principal de depozitare a energiei în exces [4]. Prin urmare, chiar dacă un surplus caloric nu e prezent, energia din țesutul adipos poate fi eliberată și folosită pentru a oferi suport creșterii țesutului muscular. Pe măsură ce energia din celulele adipoase (adipocite) e eliberată, țesutul adipos din hipoderm se subțiază, iar țesutul muscular devine vizibil (am vorbit despre asta în video-ul meu de pe youtube “Secretul unui abdomen vizibil”). Așa a apărut acest mit.
🔎E important de subliniat că nu există o conversie a celor două tipuri de țesuturi, ci doar țesutul adipos se subțiază datorită adoptării unui nou stil de viață[5], iar cel muscular crește.
🏋🏻♂️Atunci când mergem la sală, datorită efortului fizic, țesutul muscular skeletal crește în dimensiune [6], lucru asociat și cu o creștere în consumul de proteină din alimentație[7]🍗. Această creștere în consumul de proteină are loc în mod normal în rândul celor noi veniți la sală [8].
O dată cu creșterea masei musculare, suprafața corporală se mărește, iar țesutul adipos pare mai scăzut, chit că poate nu există o diferență semnificativă. Încă un motiv pentru a merge la sală.
Andu Preda
Referinte:
1- Demling, R. and DeSanti, L. (2000). Effect of a Hypocaloric Diet, Increased Protein Intake and Resistance Training on Lean Mass Gains and Fat Mass Loss in Overweight Police Officers. Annals of Nutrition and Metabolism, 44(1), pp.21-29.
2- Iglay, H., Thyfault, J., Apolzan, J. and Campbell, W. (2007). Resistance training and dietary protein: effects on glucose tolerance and contents of skeletal muscle insulin signaling proteins in older persons. The American Journal of Clinical Nutrition, 85(4), pp.1005-1013.
3- PETERSON, M., SEN, A. and GORDON, P. (2011). Influence of Resistance Exercise on Lean Body Mass in Aging Adults. Medicine & Science in Sports & Exercise, 43(2), pp.249-258.
4- Coelho, M., Oliveira, T. and Fernandes, R. (2013). State of the art paper Biochemistry of adipose tissue: an endocrine organ. Archives of Medical Science, 2, pp.191-200.
5- Wilcox, A. (2002). Endurance Exercise and Adipose Tissue. Medicine & Science in Sports & Exercise, 34(8), p.1399.
6- Miller, C., Fraser, S., Levinger, I., Straznicky, N., Dixon, J., Reynolds, J. and Selig, S. (2013). The Effects of Exercise Training in Addition to Energy Restriction on Functional Capacities and Body Composition in Obese Adults during Weight Loss: A Systematic Review. PLoS ONE, 8(11), p.e81692.
7- Jäger, R., Kerksick, C., Campbell, B., Cribb, P., Wells, S., Skwiat, T., Purpura, M., Ziegenfuss, T., Ferrando, A., Arent, S., Smith-Ryan, A., Stout, J., Arciero, P., Ormsbee, M., Taylor, L., Wilborn, C., Kalman, D., Kreider, R., Willoughby, D., Hoffman, J., Krzykowski, J. and Antonio, J. (2017). International Society of Sports Nutrition Position Stand: protein and exercise. Journal of the International Society of Sports Nutrition, 14(1).
8- Close, G., Hamilton, D., Philp, A., Burke, L. and Morton, J. (2016). New strategies in sport nutrition to increase exercise performance. Free Radical Biology and Medicine, 98, pp.144-158.
66 - 6
Sunt cercetător și nutritionist calificari:
Bachelor of Science in Medical Sciences (cercetare medicala) - University of South Wales.
Master of Science in Nutritional Sciences (cercetare nutritionala) - University of Nottingham --- nutritionist acreditat cu drept de practica in sistemul medical Britanic.
Momentan imi fac doctoratul in Biologie Moleculara.
Studiu publicat de mine: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33546185/
Practic fitness natural de la varsta de 16 ani si sper sa impartasesc cu voi pasiunea pentru stiinta, nutritie si fitness.
Sunt de asemenea și instructor de fitness calificat de PT Academy, Birmingham.