Atunci când Acharya Guru Karma Tanpai Gyaltshen Rinpoche, ctitoreşte în Katmandu o mânăstire, oferă adăpost şi hrăneşte sute de semeni iar acad. prof. univ. dr. Leon Dănăilă aduce în sala de operaţie un om considerat decedat pentru a-i reda Viaţa, când prof. univ. dr. Pavel Chirilă reface spiritul şi corpul Vasiliadei pentru a îngriji oameni ajunşi pe stradă iar maestrul Lin Kai Ting redă speranţa celor pe care nu-i aştepta decât consumarea unui diagnostic sumbru, atunci când prof. univ. dr. Vintilă Mihăilescu nu reţine ce decoraţie i-a conferit Preşedintele României, pentru că ştie valoarea Vieţii fără decoraţie iar Ioan Gyuri Pascu îşi scrie pe burtieră "Om" şi îşi oferă sufletul, cu Viaţă, Adevăr, Lumină, când Vernon Foster ne permite să auzim sunetul sufletului strămoşilor săi nativi americani, pentru a ne auzi mai bine pe noi înşine, se întâmplă ceva care, prin noianul de non-sensuri cotidiene, poate fi important - poate unicul lucru important.